SPIRU HARET  
 
Spiru Haret

Cine a fost, aşadar, Spiru Haret ? S-a născut la Iaşi, la 15 februarie 1851. Este primul copil al judecătorului Costache Haret şi al Smarandei .Începe învăţătura în casa părintească, continuă la Dorohoi, în Sărărie(Iaşi) şi la şcoala ,,Vopselei de verde” din Bucureşti. În toamna anului 1862, este admis, prin concurs, bursier la Colegiul ,,Sf. Sava” din Capitală. Premiant de onoare al liceului, în 1869, se înscrie la Facultatea de Ştiinţe, secţia Fizico-Matematică, din cadrul Universităţii din Bucureşti, unde, în 1874, îşi ia licenţa în Matematici. Obţine, cu sprijinul lui Titu Maiorescu, o bursă la Paris, unde ia a doua licenţă în Matematici(1875), apoi şi în Ştiinţele fizice (1876). Se înscrie la doctorat la Sorbona, susţinându-şi teza în 1878.

Spiru Haret a demonstrat variabilitatea sistemului solar, fiind primul român doctor în Matematică. Prin realizările sale în domeniul cercetării ştiinţifice, a contribuit foarte mult la prestigiul ştiinţei româneşti.

Întors în ţară cu ,,Coroana de lauri ”, a fost numit profesor suplinitor la catedra de matematică de la Gimnaziul,,Mihai Bravul” din Bucureşti şi profesor la catedra de Mecanică raţională de la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti (1878-1911). În acelaşi timp a mai predat matematica la Seminarul ,,Nifon Mitropolitul” din Bucureşti (1881-1991), Mecanica raţională la Şcoala de artilerie de geniu (1881-1886), Algebra superioară şi Geometria analitică la Şcoala de poduri şi şosele (1882-1911), Matematica la Universitatea din Iaşi, Mecanica raţională la Şcoala de ofiţeri din Bucureşti.

A ocupat un loc important în ierarhia instituţiilor de conducere, organizare, orientare a şcolilor din România de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX . Supranumit drept ,,Om al şcolii ”, s-a preocupat tot timpul de situaţia învăţământului, fiind considerat cel mai mare reformator al şcolii româneşti din secolul al XIX-lea . A urmărit, de asemenea, ridicarea nivelului material şi cultural al satului, prin activitatea extraşcolară a învăţătorilor. Ajuns inspector general în cadrul Ministerului Învăţământului, Spiru Haret a semnalat toate problemele cu care se confrunta sistemul de învăţământ din acea perioadă, căutând o rezolvare cât mai eficientă a acestora. Aprobă,,Legea învăţământului secundar şi superior şi a învăţământului profesional”, numită ,,Legea lui Haret”(1894).

Membru corespondent (1879), membru titular(1892), vicepreşedinte al Academiei Române (1904-1907). În 1987 a fondat săptămânalul enciclopedic ,,Albina”, devenit apoi, de-a lungul multor decenii, unul din cele mai populare. A înfiinţat societatea ,,Steaua”(1900) şi ,,Revista generală a învăţământului”(1905). A colaborat cu ,,Gazeta matematică” şi s-a înscris ca membru în vestita societate internaţională ,,Circolo matematico di Palermo”. În 1906 a editat ,, Pagini de istorie”. În 1910 a publicat lucrarea ,,Mecanica socială”, la Paris şi Bucureşti, utilizând pentru prima  dată matematica în explicarea şi înţelegerea fenomenelor sociale.

Spiru Haret a avut o contribuţie de valoare mondială în astronomie. Pentru meritele sale, în 1976, Uniunea Internaţională Astronomică a atribuit numele său unui crater de pe suprafaţa invizibilă de pe Pământ a Lunii.

Dar... România este ţara tuturor posibilităţilor. Printre clădirile vechi, a căror restaurare lasă de dorit, şi blocurile înalte de sticlă, se află, în centrul Bucureştilor, Casa memorială a lui Spiru Haret. Construită de el însuşi în 1885, aici au fost concepute marile reforme ale societăţii româneşti de la final de secol XIX şi început de secol XX. O clădire dărăpănată - azi -, ascunsă în spatele  câtorva arbori, înconjurată de o curte în care stau aruncate câteva trunchiuri de copaci. Zidurile denotă ,,preocuparea” pentru întreţinerea imobilului în stare bună, clasificat monument istoric, în 2005, de Ministerul Culturii. Casa lui Spiru Haret îşi aşteaptă ,,recondiţionarea” cu şate nivele cu pereţi de sticlă peste parterul secolului XIX. Pe pereţii casei nu apare nicăieri panoul de marcare.